AIKIDO este recomandat indiferent de vârstă, sex sau condiție fizică. AIKIDO este mai mult decât o formă de mișcare, devenind un stil de viață.

Cei care practică AIKIDO beneficiază de :

•  o dezvoltare armonioasă a psihicului și a corpului
•  o dezvoltare a mușchilor și oaselor, o postură și o respirație corecte
•  o creștere semnificativă a gradului de coordonare, o mai bună atenţie şi concentrare la problemele cu care se confruntă precum şi eliminarea factorilor de stress;
• cunoaşterea propriilor limite şi depăşirea lor printr-un exerciţiu continuu, ducând astfel, în timp, la autocunoaştere şi la creşterea încrederii în propriile forţe;

Denumirea artei marțiale sugerează destul de bine ideea și filozofia din spatele ei.

Cuvantul Aikido este format de fapt din trei cuvinte:

• ai care înseamnă a uni, a unifica, a combina și, prin extensie, armonie;
• ki care reprezintă energie sau spirit și
• do – cale.

În traducere, aikido înseamnă calea armonizării energiilor (vitale) sau calea unificării spiritului.

Principiul de baza in Aikido este de atingere a păcii, a armoniei, în cel mai ușor mod posibil. Nu se țintește incapacitarea adversarului, obținerea unei victorii fizice sau morale asupra lui ci folosirea și redirecționarea forței și acțiunii lui pentru cea mai rapidă și pașnică încheiere a confruntării în cel mai non-destructiv mod posibil. Mai mult, în aikido, principala victorie căutată este cea în fața propriei persoane prin depășirea și împingerea limitelor proprii cât mai departe și cât mai sus pe drumul spre auto-perfecționare.

Aikido a fost creat de Morihei Ueshiba (14 Decembrie 1883 – 26 Aprilie 1969), numit  de  practicanti Ōsensei  (“Marele Profesor”). Ueshiba a creat Aikido nu numai ca o sinteza a antrenamentului sau in arte martiale, dar si ca o expresie a filozofiei personale privind pacea universala si reconcilierea. Pe parcursul vietii lui O-Sensei si continuand pana astazi, Aikido a evoluat de la Aiki – studiat de maestru – la o varietate larga de expresii ale practicantilor de arte martiale din intreaga lume. Viziunea lui O-Sensei despre aceasta arta martiala este atat de inovatoare si, de altfel, a prins atat de bine fiind continuata si gasindu-si adepti pe tot globul, pentru ca, de fapt, vorbeste despre non-violenta, despre impacarea si intelegerea adversarului, despre o stare de armonie ce izvoraste din interior si se aplica la interactiunea cu toate cele exterioare. Telul urmarit de practicanti nu este rezultatul fizic ci depasirea propriilor bariere, a propriilor limite, in incercarea de a ajunge la echilibru, efectele exterioare fiind doar un indicator al atingerii acestei stari.